Roma – Capitala Italiei – Experienta Personala

Ecoul Imperiului Roman Salveaza Economia Orasului In Zilele Noastre

Orasul se imparte in doua:

Parte istoric-religioasa se detaseaza primar de modernismul zilelor noastre pana in punctul de a i se oferi chiar si o medalie a noutatii absolute.

Cea de-a doua parte exprima un modernism sarac si apatic, lipsit de importanta. Contrastul dintre cele doua forme iti creeaza acel sentiment in care te rogi sa nu te paraseasca acel ultim gram de empatie. La un moment dat am vrut sa aprind o lumanare pentru ceea ce realitatea mi-a sters din imaginatia mea asupra acestui oras numit Roma. Mii de turisti din intreg globul pamantesc se inghesuie sa viziteze prima parte a acestei tari, de parca iti lasa impresia ca vor sa aduc in continuare tribut anticului imperiu.

Prima Impresie Personala – “UN COPIL A CARUI MOSTENIRE NU POATE FI CHELTUITA USOR.”

EXPERIENTA TRAITA

Dupa cum fiecare isi gestioneaza vacanta, cu ideea si cu sentimentul de noutate care ar trebui sa-ti aduca o bucurie si o emotie placuta te apuci sa-ti structurezi itinerariul cu primul pas.

  1. REZERVAREA UNUI MIJLOC DE TRANSPORT

Bun, intram pe site-ul de booking si gasim o oferta buna, pana intr-o 100 de lire o masina mica, pentru o perioada de 7 zile. Ne facem bagajele si aterizam la ora 12 pe aeroportul Ciampino. Urmam instructiunile date de cei de la inchirieri ajungem in parcarea de unde trebuia sa fim luati de catre o masina (naveta) pana la firma de origine pentru a ridica masina. Ajungem fix la ora 12:40, asteptam circa 5 minute, o tigara si o pauza de caldura dupa care sunam la compania “rent a car” pt a lamuri urmatorul pas. Ni se spune sa asteptam 5 minute ca va sosi o masina sa ne ridice, astptam 55 de minute, intr-un final ajungem la ora 14. Fata de la ghiseu ne spune ca am intarziat 3 ore si ca ei au dreptul sa anuleze contractul pt ca nu am gestionat cum trebuie contul masini (m-am gandit ca trebuia sa angajez un maneger pentru asta) si nu am trecut numarul zborului in contractul de inchiriere, mentionand ca au clauza in termeni si conditii, “daca intarzii 3 ore” de la ora la care trebuie sa ridici masina au dreptul sa-ti inchida comtractul si, pentru asta daca vrem sa ne dea acelasi contract trebuie sa mai platim o suma de 200 de euro. NU STIE DACA NE POATE DA ACELASI CONTRACT PT CA A FOST DEJA ANULAT.

-Cand faci aplicatia online nu ai optiune de a-ti trece numarul zborului, doar daca doresti sa faci alte modificari precum: anulez, etc.

-in termeni si conditii nu specifica nici unde ca daca intarzi 3 ore din motive de neconcordanta intre avion si ora de inceperea a contractului rent a car iti inchid contractul. Au ceva gen “isi rezerva dreptul sa-l inchida, fara a specifica o anumita perioada de timp sau ceva acolo😊

-Ii explic ca am sunat la companie si ne-au spus sa asteptam 5 minute si am stat aproape o ora pana ne-au rodicat, degeaba, doamna o tine pe a ei ca ea nu vorbeste bine engleza si ca astea sunt REGULILE, Daca vrem bine daca nu taxiul ne costa scump pt ca ne aflam in afara orasului iar taxiul ne costa dublu pana la hotel.

Intr-un final le achit si diferenta de 200 si imi da acelasi nr de contract, in fine, plecam spre hotel care se afla in zona 3 a orasului. Ajungem la hotel, ne cazam intr-o camera frumoasa fiind un hotel cu numai 3 luni de sarcina.

PASUL 2

OBIECTIVE TURISTICE, RESTAURANTE.

Hotelul foarte primitor doar ca imprejurimile te fac sa iti iubesti tara de origine.

Hai in masina si alearga dupa obiectivele turistice din centru. Reusim sa ajungem la Vatican unde parcam si intram in punctul de colectare a biletelor, unde esti intampinat de o agitatie a unei cozi interminabile la intrare in primul post-vizitator, de aici esti intampinat de tot felul de ghizi care-ti ofera o varianta mult mai buna precum faptul ca nu mai stai la coada si ca te baga prin spate si o sa mearga cu tine ca ghid, dandu-ti impresia ca tu o sa fii privilegiat de aceea coada si impresia ca o sa scapi repede, cu o diferenta nu mult seminficativa fata de pret, punand in balanta forfota si lejeritatea abordarii ei accepti. Aceptand esti carat pe cateva strazi pana la punctul lor de lucru unde predau bon fiscal si ne intreaba daca nu vrem sa ne faca oferta buna si pentru Coloseum, culmea, acceptam. Toate bune, ti se spune ca trebuie sa astept pana la urmatorul tur si ca la ora stabilita sa fim in fata firmei pt a fii preluati de un ghid. Ne strangem cam 20 de oameni si pornim spre locul de intrare care se face tot stand la coada si asteptand, doar ca prin spate nu prin fata. Astptam normal la coada, primim un dispozitiv de sunet cu o pereche de casti si pornim cu ghidul si grupul in sens contrar😊. La aproximativ 75 % din traseu ghidul ne spune sa ne intanlim undeva in afara pt ca intram in capela sfanta unde nu avem voie sa vorbim unul cu altul sau la telefon, bine-nteles ghidul dispare si ramanem pe cont propriu in rand cu turma normala.

           

 

Incarcati cu energie din Capela Sfanta si Basilica Sfantului Petru ne indreptam cu pasi grabiti spre restaurant.

In centru gasim pe stradutele inguste un restaurant frumos, comandam. Mancare la fel de comerciala.

 

Plecam cu un oarecare sentiment amar, ajungem la locul de parcare unde platim 30 de euro pt 6 ore de stationare. Ne intrebam daca bugetul nostru o sa intre pe rosu mai repede de cat ne asteptam.

Următoarea zi alegem metroul, destinația Coloseum. Găsim agenția de unde urmează sa fim preluati de ghid, după formalitățile necesare ne aflam in grupul format in fata renumitului amfiteatru, probabil cel mai vizitat loc din întreaga lume, cel mai dependent locaș de tribut, tribut înrădăcinat in istorie. După o scurta introducere ghidul pune accent pe faptul ca economia Italiei este saraca și ne exemplifica faptul ca, vis-a-vis, o clădire mai veche (aproximativ imediat după construcția Colosseumul-ui), apartamente de 2 camere, nu pot fi accesate nici măcar de un buget al unui profesor. Ghidul ne explica ca in prețul plătit, diferența mare dacă-l am fi luat normal, in prețul plătit intra și obiectivul de lângă Coloseum, Monte Palatino, doar ca va trebui sa ne strângem la ora 1:30 tot in acest loc pentru a fii preluati de către un alt ghid pe nume George.

     

Intram, strângem informația elementara, nu foarte multa din ceea ce știam deja, cam in 35 de minute terminam turul, doar ca mai aveam cam o ora pana la întâlnirea cu George pentru următorul obiectiv. O scurta pauza de cafea și apa, ne aflam in locul stabilit noi și câteva persoane din grup recunoscute, așteptăm cam 30 de minute peste ora stabilită iar umbra lui George ne sfătuiește sa înțelegem aspectul principal, astfel ca nu cred ca avea funcția unui profesor sau mai știu eu ce, așa ca am înțeles aspectul principal și ne hotărâm sa luam bilete sau sa ne orientam spre alte obiective in oraș. Ajungem la casa de bilete iar cei de la ghișeu ne spun ca biletele s-au epuizat de la ora 10 dimineața. Ok, spre oraș inainte marș, caldura mon cher, ceva îmi spune ca trebuie sa ne orientam spre o oaza unde putem servi si ceva bun. Trecem pe lângă o construcție drăguța, impunătoare, scoatem telefonul pt a citi pe net câteva informații (soția îmi spune ca dacă vreau informații, pt ca mie nu-mi merge netul având același abonament doar ca eu Iphone și ea Samsung:), s-o plătesc ca și ghid! M-am mirat cu cata rapiditate s-a adaptat la PIB-ul Italiei. In drum spre restaurant am prins chiar si un hot de sandwich-uri.

     

Ne împrietenim in limba engleza cu niște romani, tot turiști, imediat stabilim și originea in baza unei încrederi reciproce:), un cuplu drăguț cu care încă mai colaboram și acum.

Găsim un restaurant, mâncam ceva de natura normala, plecam la drum, savurăm aglomerația de la Fontana di Trevi, aruncam cu ceva mărunt…ca așa este procedura, dacă nu au pus taxa măcar maruntisul are puterea. Printre multimea fericita găsim un loc pentru poze mai central, sa se vadă bine c-am trecut și noi pe acolo.. obicei vechi, de origine soldățească;)

Ma scuzați ca nu detaliez in amănunt elementele care ar fi trebuit sa-mi satisfacă inginerul constructor din mine așa ca va trimit pe Wikipedia.

După câteva incursiuni prin magazine, străduțe, terminam gazul și intram sa ne delectam cu o renumita înghețata și ceva de băut. Comandam înghețata, la alegere dacă te poți decide pentru ca eu tot ii ziceam lui ăla și din asta și din aia și din..iar el ma întreabă dacă vrei sa cumpăr mai multe pt ca in cupa mare aleasa intra doar 4 linguri și eu ii cerusem 6, ( vorba aia doar este vacanța nu, sa ma rasfat:) am renunțat, magazinul avea și mese unde puteai liniștit sa te așezi, după ce plătim ii cer vânzătorului sa-mi dea și un pahar la care ma întreabă:

-Doriti sa stati la masa?

-Da!!!…de ce, sunt ocupate?

-Nu, nu sunt ocupate doar ca trebuie sa plătiti 4€ de scaun de fiecare.

Ma uit nedumerit îmi iau câteva secunde de a înțelege economia localnicilor, “economie turistică”.

-Bun zic..plătim și pentru scaune, nu ma plimb in caldura de afara cu servetelul la gât mâncând înghețata.

Următoare zi, ținta spre Pantheon, in drum facem câteva cumpărături intram într-un magazin de articole (uz casnic) inele, lănțișoare, etc, vânzătoarea românca, schimbam doua vorbe și a treia o întreb:

-Ești românca? Da!

-A, ok..după ce cumpărăm serios, și cadouri, și, și…ne recomanda o înghețată buna la magazinul prietenei ei care era nu departe la 15 metri, pe colț, doar ca ma surprinde placut conversatia cu prietena ei, ce-i spune la telefon!

-Fa-le preț pentru ai nostri, normal, nu pentru turiști”.

Hopa, ce sa înțeleg! Economie cu origine diplomatica!

     

Spre finalul vacantei trebuia sa ajungem la o nunta, lângă hotel un magazin gen spălătorie și călcat, apretat etc, pentru a calca o cămașă și un costum, cu câteva zile inainte am vb cu fata de la magazinul de servicii și i-am explicat ca vreau sa calc un costum, cam cat costa și cât timp ii ia, ne spune un preț ok și ca timp câteva ore și ca nu-i nicio problema dacă-l aducem in dimineața respectiva, bine-nțeles cu o seara inainte mergem la respectivul magazin aflat intr-o clădire gen mall, alta doamna îmi ia costumul se uita la el și îmi spune ca doar după o săptămâna îl poate calcă și ca sa vin atunci ca au multe comenzi, m-am gândit ca era măsura lui bărbat-su si cred ca aveau nevoie tot pt nunta si ei:), i-am explicat ca nu pot și am întrebat-o dacă exista o taxa de urgenta pt a-i da o forma cu fierul de călcat ca nu am avut dulap in avion unde să-l pun pe umeras, îmi răspunde ca nu..doar după o săptămâna. Bun, mulțumim frumos, la nunta.. in blugi și cămașă.

La aeroport, aveam setat biletele pt 3 bagaje iar noi aveam doar doua cu aceleași kg, asistenta de la “check-in” ne pune in fata aceeași schema, ați citit termeni și condiții pt ca aici trebuia sa fie 3 bagaje nu doua. Aici ridic doua degete și ma introduc șingur in discuția, ma prezint și ii spun ca sunt soțul și ca vreau sa fac un denunț, ea mirata se uita și ma întreabă:

-Ce vreți sa spuneți?

-Răspund tare si speriat ca soția mea nu a citit termenii:)

-Ce trebuie sa facem?

Bine-nțeles, formam o celula de criza și intram intr-o scurta ședința de consultări pentru a lua o decizie buna, analizam variantele: plătim pt doua bagaje sau cumpărăm încă un geamantan și facem 3 bagaje. Alegem varianta scurta, plătim doua:)

Va rog sa cititi termeni și condiții in drum spre Italia dacă nu aveți un băștinaș cu voi, o ruda..ceva.

Va recomand:

-Restaurantul D’Oro si  Scarambeu.

-Hotel B&Q(pietralata)

-Sandale și îmbrăcăminte ușoară de culoare albă.

-O sticla cu apa pt ca aveți ceva de mers pe jos prin centru.

-CUMPARATI BILETE DE LA CASELE DE BILETE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error

Iti place ziarul nostru? Da-l mai departe prietenilor