Anul 2019 încheie cel mai călduros deceniu. Fenomenele care înainte se produceau o dată pe secol sunt frecvente acum

Anul 2019, cu seria sa de incendii, secetă, episoade de caniculă şi uragane, se numără printre primii trei cei mai călduroşi ani înregistraţi din 1850 şi încheie un deceniu de ”căldură excepţională”, a anunţat marţi ONU cu ocazia Summitului asupra Climei (COP25) desfăşurat la Madrid, potrivit AFP.

“Anul 2019 marchează finalul unui deceniu cu temperaturi extrem de ridicate, scăderea stratului de gheaţă şi o creştere record a nivelului apelor mării la scară globală din cauza gazelor cu efect de seră produse în urma activităţii umane”, a precizat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), potrivit Agerpres.

“2019 s-ar putea plasa al doilea sau al treilea în lista celor mai călduroşi ani înregistraţi vreodată” din 1850, dată la care au fost demarate înregistrările sistematice ale temperaturilor. “2016, care a debutat cu un episod El Nino de o intensitate extrem de puternică, se menţine anul cel mai călduros”, a precizat OMM, referindu-se la curentul ecuatorial cald din Oceanul Pacific.

Creşterea nivelului mediu al apelor mării se accelerează, oceanul devine mai acid, banchiza arctică se retrage, calota glaciară din Groenlanda se topeşte.

Încălzirea este de asemenea însoţită de fenomene climatice extreme, cum ar fi inundaţiile din Iran, seceta din Australia şi din America Centrală, episoadele de caniculă din Europa şi din Australia sau incendiile de pădure care au afectat Siberia, Indonezia şi America de Sud.

“Capriciile meteorologice şi climatice au făcut pagube severe”, a subliniat secretarul OMM, Petteri Taalas, citat într-un comunicat.

Potrivit Centrului de Monitorizare a Strămutărilor Interne (IDMC), peste 10 milioane de persoane au fost strămutate pe teritoriul propriei ţări în primul semestru, 7 milioane dintre acestea din cauza catastrofelor climatice. Inundaţiile reprezintă cauza principală, urmate de furtuni şi secetă. Cele mai afectate regiuni sunt Asia şi zona Pacificului.

“Numărul noilor strămutări asociate fenomenelor meteorologice extreme s-ar putea tripla, ajungând la circa 22 de milioane (de persoane) până la finalul lui 2019”, a arătat OMM.

Foametea este în creștere la nivel global

“Valurile de caniculă şi inundaţiile, care loveau până acum ‘o dată într-un secol’, se produc din ce în ce mai frecvent. Din Bahamas până în Japonia, traversând Mozambic, ţările au suferit efectele devastatoare ale cicloanelor tropicale. Incendiile de pădure au decimat regiuni din Arctica şi Australia”, a reamintit Petteri Taalas.

Secretarul general al OMM a insistat totodată asupra ”pluviometriei mai neregulate”, care, combinată cu creşterea demografică, ”va oferi provocări considerabile în domeniul securităţii alimentare pentru ţările vulnerabile”.

Începând cu 2018, foametea este din nou în creştere la nivel global, peste 820 de milioane de persoane suferind de pe urma acestui flagel.

Pentru realizarea bilanţului său provizoriu pentru 2019, a cărui formă finală va fi publicată în martie 2020, agenţia ONU a utilizat temperaturile înregistrate în perioada ianuarie-octombrie. În zece luni, temperatura medie mondială a fost mai ridicată cu circa 1,1 grade Celsius în comparaţie cu perioada pre-industrială. Această încălzire este asociată cu ”nivelurile de CO2 care au continuat să crească în 2019”, potrivit datelor înregistrate în timp real în anumite puncte de pe glob.

Anul 2019 face parte din deceniul 2010-2019, care este ”aproape cu siguranţă” cel mai călduros înregistrat vreodată. ”Începând cu anii 1980, fiecare deceniu succesiv a fost mai călduros decât precedentul”, a arătat OMM.

În ritmul actual, temperatura ar putea creşte până la 4 sau 5 grade Celsius până la sfârşitul secolului. Chiar dacă statele îşi respectă angajamentele actuale, creşterea au putea depăşi 3 grade Celsius, în timp ce Acordul de la Paris din 2015 prevede limitarea încălzirii globale mondiale sub 2 grade Celsius, şi anume la 1,5 grade Celsius.

În cadrul COP25 de la Madrid, statele participante ”nu au nicio scuză pentru blocarea progresului sau a pune piedici atunci când ştiinţa demonstrează că se impune urgent luarea unor măsuri”, a precizat Kat Kramer, din cadrul ONG-ului Christian Aid.

DIGI24
Distribuie pe retele de socializare:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error

Iti place ziarul nostru? Da-l mai departe prietenilor